„Vima” costa considerabil mai mult decât toate navele pe care Renat lucrase înainte: o navă de pescuit cu drepturi depline și o fabrică plutitoare pe două niveluri.
„Vima” — o fabrică plutitoare cu drepturi depline. Un cu totul alt nivel.
„Vima” (IMO 8131453) — cea mai mare navă din cariera lui Renat Besolov, fondatorul proiectului BFISHERMAN: o mare navă-fabrică norvegiană de crabi și o fabrică plutitoare pe două niveluri.
Aici Renat a lucrat pe punte ca marinar-operator hidraulic, manevrând macaralele și echipamentul de ridicare în cea mai solicitantă poziție din față. L-a invitat aici fostul său căpitan de pe „Northeastern”, Atle Forland.
În sezonul 2022, Renat a lucrat pe „Vima” împreună cu soția sa, Anastasia Besolova — o cursă de 112 zile în Marea Barents.
„Vima” este cea mai mare și mai avansată tehnologic navă dintre toate pe care a lucrat Renat Besolov. Este o mare navă norvegiană navă de pescuit și procesare a crabilor: în același timp navă de pescuit și o fabrică plutitoarepe două niveluri, unde există totul — de la congelarea crabului până la producerea făinii de crab. Construită în 1998, în trecut a fost trauler și seiner danez, capabil să pescuiască și pește pelagic; de aici — mult echipament, reguli stricte și un nivel înalt al securității muncii.
Nava navighează sub pavilion norvegian și poartă indicativul de apel LJBD, MMSI 259511000 și numărul IMO 8131453, are numărul de înmatriculare VL-77-AV. Este deținută de compania Opilio AS, management comercial — Zenit Havfiske AS. Lungime aproximativ 78 de metri, lățime 12 metri.
Pe „Vima” Renat Besolov a ajuns la invitația fostului său căpitan de pe „Northeastern” — Atle Forland. În sezonul 2022 a lucrat aici împreună cu soția sa, Anastasia. Jurnalul de bord detaliat — mai jos.
Datele sunt preluate din registrele maritime (IMO 8131453). Renat Besolov a lucrat pe „Vima” ca marinar (Fisherman / AB Seaman), operând echipamentul hidraulic și de ridicare.
| Tipul navei | Navă-fabrică de crabi (fost trauler-seiner) |
|---|---|
| Metoda de pescuit | Capcane pentru crabi + procesare la bord |
| Număr IMO | 8131453 |
| MMSI | 259511000 (Norvegia) |
| Indicativ de apel | LJBD |
| Număr de înmatriculare | VL-77-AV |
| Anul construcției | 1998 |
| Lungime (LOA) | 78 m |
| Lățime | 12 m |
| Tonaj brut (GT) | 2424 |
| Deadweight | 1363 t |
| Putere | 3675 kW |
| Adâncimi de pescuit | ≈ 280 m (Marea Barents) |
| Armator | Opilio AS |
| Management comercial | Zenit Havfiske AS |
| Căpitani | Atle Forland, Anton Trellevik |
| Pavilion | Norvegia |
Pe „Vima”, Renat Besolov a lucrat ca marinar (Fisherman / AB Seaman) și a operat în principal hidraulica și macaralele — în cea mai solicitantă poziție din față, unde controlezi ridicarea capcanelor de la o adâncime de aproximativ 280 de metri și o tracțiune de multe tone.
Aici existau rotații permanente, uniformă comună pentru tot echipajul și un volum mare de întreținere tehnică: ungerea mecanismelor, verificarea ecluzelor, a bărcilor și a plutelor de salvare. Pe lângă pescuit — spargerea gheții, la care pe navele norvegiene participă toți.
Găsirea navelor, angajatorilor, posturilor vacante și a variantelor de crewing este facilitată de BFISHERMAN. Mai jos — jurnalul de bord al cursei lui Renat Besolov pe „Vima”.
| Voiaj | Plecare | Port de plecare | Întoarcere | Port de sosire | Zile |
|---|---|---|---|---|---|
| 1 | 16.02.2022 | Tromsø | 08.06.2022 | Tromsø | 112 |
Total pe navă: 112 zile la bord.
„Vima” pescuiește crabul de zăpadă în Marea Barents, ridicând capcanele de la adâncimi de aproximativ 280 de metri. Principala diferență față de navele de crabi mai mici este ciclul complet de procesare la bord: crabul nu este doar congelat, ci din el se obțin produse până la făina de crab.
Crabii sunt sortați vii direct pe masă, evaluându-se totodată integritatea capcanelor: cele deteriorate sunt trimise la reparat. Toți marinarii știu să facă noduri și să repare capcane — fără asta nu ai ce căuta pe o navă de crabi.
Toate abilitățile tehnice ale muncii pe punte — noduri, capcane, linii de capcane, procesarea crabului — sunt adunate în cursul principal BFISHERMAN. La pescuit nu se ajunge fără certificate maritime STCW.
„Vima” este o navă mare și confortabilă. Pupa este închisă și caldă, cu adevărat frig este doar pe puntea din față. La bord există o sală de forță, deși după tură, când ai mutat manual tone de capcane într-o zi, nu prea mai ai chef de sală.
Echipajul este mare, cu rotații permanente și uniformă unică, ceea ce creează sentimentul de echipă. Țigări, snus, băuturi și suplimente sportive se pot comanda prin bucătar, dar numai dincolo de zona de 12 mile.
O poveste aparte sunt cuplurile din flotă: în sezonul 2022, Renat a lucrat împreună cu soția sa, Anastasia Besolova, care a obținut și ea documente de marinar.
Cea mai mare navă din carieră. Cu o lungime de aproximativ 78 de metri și un tonaj brut de 2424, „Vima” este cea mai mare navă-fabrică de crabi pe care a lucrat Renat.
Fabrică plutitoare. Ciclu complet de procesare la bord — de la congelarea crabului până la făina de crab — pe două niveluri ale fabricii.
Familie în flotă. În sezonul 2022, Renat a lucrat împreună cu soția sa, Anastasia Besolova.
Anton Trellevik. Alături de Renat pe „Vima” a lucrat Anton Trellevik — la 22 de ani a supraviețuit naufragiului traulerului „Northguider” lângă Svalbard, iar ulterior a devenit skipper pe „Vima”.
Evacuare cu elicopterul. Suspectat de apendicită, mecanicul a fost evacuat cu un elicopter al pazei de coastă.
Egalitate pe punte. Gheața o sparg toți — de la marinar la ofițer: este siguranța întregii nave.
„Vima” — vârful etapei „crabilor” din parcurs lui Renat Besolov: cea mai mare, mai avansată tehnologic și mai bine echipată navă, o fabrică plutitoare cu ciclu complet. Aici l-a chemat fostul său căpitan de pe „Northeastern”, Atle Forland, iar în sezonul 2022 Renat a lucrat aici împreună cu soția sa, Anastasia.
Experiența de pe „Vima” înseamnă lucrul cu hidraulică și macarale complexe, ciclul complet de procesare a crabului și o cultură înaltă a siguranței. Toate acestea, împreună cu celelalte nave, au stat la baza proiectului educațional BFISHERMAN.
Drumul maritim al lui Renat este legat și de certificarea maritimă Maricert. Povestea navei „Vima” se împletește și cu destinele colegilor — de la Ruben Træet la Anton Trellevik.
Vreți și voi pe mare, pe o navă de crabi în Norvegia? Renat Besolov a parcurs singur acest drum și l-a transformat în proiectul BFISHERMAN.
„Vima” prin ochii lui Renat Besolov — arhivă foto personală de la bordul celei mai mari nave-fabrică norvegiene de crabi: hidraulică și macarale, fabrică plutitoare, crabul de zăpadă, gheața Mării Barents și echipajul ca o singură echipă.
„Vima” costa considerabil mai mult decât toate navele pe care Renat lucrase înainte: o navă de pescuit cu drepturi depline și o fabrică plutitoare pe două niveluri.
„Vima” — o fabrică plutitoare cu drepturi depline. Un cu totul alt nivel.
Renat a operat în principal hidraulica și macaralele, coordonându-se permanent cu căpitanul din poziția din față a punții.
Bărcile erau testate periodic, mecanismele erau unse și verificate, pentru ca echipamentul să fie gata în orice moment.
Coordonarea proceselor cere concentrare deplină: lucrezi bine doar atunci când nimic nu te distrage.
Căpitanul navei „Vima” era Atle Forland — fostul căpitan al lui Renat de pe „Northeastern”, care l-a și invitat la bord.
Primăvara, odată cu începutul zilei polare și retragerea gheții, munca pe punte devenea vizibil mai plăcută.
Uniforma comună crea în marea echipă sentimentul unui echipaj unit.
La hidraulică, joystickurile și butoanele îngheață repede, de aceea manevrarea pe ger devine o abilitate aparte.
Masa de golire este cea mai udă poziție: capcanele și frânghia vin de la o adâncime de aproximativ 280 de metri, apa curge direct pe punte.
În cursă, fiecare marinar își ajustează hainele: le scurtează, le cârpește, le strâmtează și le face comode pentru muncă.
Este cea mai rece poziție din față: stai pe loc, controlezi o tracțiune de câteva tone, iar o greșeală se poate transforma într-o nenorocire.
Să-ți întâlnești fosta navă în mijlocul mării este o bucurie aparte, mai ales dacă la bord încă lucrează băieți cunoscuți.
Între sezoane, Renat se menținea în formă, pentru a fi gata oricând de muncă pe navă.
Echipamentul de lucru trebuie marcat, ca să nu fie confundat cu al altcuiva.
Crabul de zăpadă este mai slab decât crabul regal, se consumă doar cleștele, iar câștigul depinde mult de cota sezonului.
În 2022, Renat și Anastasia au lucrat sezonul împreună; pe navele norvegiene de crabi lucrează adesea cupluri întregi.
În flotă lucrează cupluri întregi.
Cagulele, salopetele cu benzi reflectorizante și căștile radio încărcate țin de securitatea și sănătatea în muncă pe punte.
Bărcile rapide de serviciu sunt folosite regulat, iar certificatele pentru bărci și plute sunt utile ca supliment la documente.
Ruben Træet a început pe punte, a devenit ofițer secund, a obținut un loc de muncă permanent în Norvegia și chiar a devenit acționar.
Când mecanicul a fost suspectat de apendicită, a fost evacuat cu un elicopter al pazei de coastă, prin asigurare și pe cheltuiala angajatorului.
Crabii ridicați sunt sortați vii pe masă, iar capcanele deteriorate sunt marcate și trimise pe punte la reparat.
La bord există lenjerie, detergent, balsam, perne și pături; hainele de lucru sărate sunt spălate și întreținute pe navă.
Echipamentul de salvare trebuie să fie gata în orice moment: bărcile, plutele și mecanismele mobile sunt verificate și unse.
Când sunt puțini crabi, munca pare zadarnică, dar linia trebuie oricum ridicată și repoziționată.
La hidraulică îți pui mai întâi straturi de haine, apoi transpiri la căldură și îngheți din nou afară, de îndată ce căpitanul găsește geamandurile.
În Norvegia, gheața o sparg toți, indiferent de rol: dacă nava se scufundă, mor toți.
Gheața o sparg toți, indiferent de rol.
Pe „Vima” exista o sală de forță, dar după 200 de capcane a câte 17 kg îți vine mai mult să te odihnești decât să te antrenezi.
Înainte de intrarea în port, puntea este spălată temeinic, paiolurile sunt desfăcute și se folosesc substanțe chimice speciale, ca să nu existe mirosuri și putrezire.
La hidraulică, mănușile cu un singur deget protejează mai bine decât cele obișnuite: frigul și apa fac repede mănușile subțiri inutile.
Cuțitul ascuțit la centură este cel mai bun prieten al marinarului când trebuie tăiată rapid o frânghie.
„Pisica” este o invenție locală grea pentru căutarea liniei de capcane, atunci când gheața a tăiat geamandurile sau linia s-a pierdut.
Barca rapidă de salvare este lansată aproape în fiecare lună pentru transferuri, piese de schimb și antrenamente.
Anton Trellevik a supraviețuit naufragiului navei Northguider lângă Svalbard în 2018 și ulterior a devenit skipper pe „Vima”.
La finalul cursei, Renat își face o fotografie cu nava în fundal; „Vima” este atât de mare încât nu încape în întregime în cadru.